***Psihanalizez melodia de la Eurovision — ”CHOKE ME”, despre literatură, interpretare și psihanaliza traumei
Literatura și frustrările ei
Dacă a fost ceva ce mă frustra teribil la orele de literatură din gimnaziu și liceu, a fost felul în care se încerca impunerea unei interpretări anume a mesajelor în poezie, dar și în proză.
Se vorbea despre simbolism, dar nu aveai libertatea de a asocia liber pe seama lui, ci existau doar anumite variante ”literar acceptabile”. Pe acelea trebuia să le înveți și să le redai, altfel răspunsul tău era ”greșit”.
Întotdeauna gândeam (iar uneori chiar spuneam) că interpretările din comentariile literare aberează masiv (și abuziv). Și întotdeauna mă întrebam oare ce a simțit de fapt cel care a scris… Mi-aș fi dorit să descopăr ADEVĂRUL din spatele cuvintelor, metaforelor, versurilor… Nu interpretarea unuia sau altuia, oricât de pregătit, “specialist” sau autor de cărți era el. Nu ceea ce se CREDEA că a vrut să transmită. Voiam ADEVĂRUL PERSONAL.
![]()
Ce bine că am ajuns la psihanaliză, unde asta facem: explorăm Adevărul.
*Da, e o pricepere și să poți lăsa liber interpretările în artă, literatură, să dezvolți pe marginea unor simboluri, să lași imaginația să zboare. Când vorbim de creație și imaginar, vorbim de lipsa limitelor realității. Bine ar fi dacă în școală ar fi încurajată o astfel de gândire liberă. Însă pe mine mă atrăgea mai mult Realul decât Simbolul. Voiam să pătrund dincolo de cuvinte, în miezul emoțiilor și motivațiilor care le-au stârnit. În ceea ce exista brut în spatele mesajului scris, în ceea ce s-a cerut a fi pus în cuvinte, dar era de fapt…de nepus în cuvinte. În ceva mai mult și mai greu.
Scandalul ”Eurovision”
Iar dacă de obicei nu abordez teme sociale actuale, de data aceasta nu puteam rata subiectul.
Cu toată ”execuția” din multiple direcții asupra artistei, aș vrea să pornesc chiar de la mesajul autoarei, iar apoi să ”aberez” și eu puțin psihanalitic, în stilul meu caracteristic interpretativ.
Ea însăși a lucrat la versurile melodiei și ne-a declarat așa: ”«Choke Me» este o metaforă despre presiunea pe care uneori ne-o punem singuri asupra noastră. Vorbește despre temeri interioare, îndoială de sine și sentimentul de a fi sufocat emoțional de propriile așteptări. Nu a fost niciodată gândită să reprezinte ceva sexual.”
Și aici ar trebui să se încheie discuția. Gata. Stop, finito, la culcare
Pentru că absolut nimeni nu poate impune unui autor ce a vrut să transmită acesta! E în viață și ne-a spus-o chiar el, nu ne poate nimeni ”chinui” cu comentarii literare aberante, yey!
*Dacă vreun comentator acid vrea să transmită altceva sau ține neapărat să existe o melodie sexuală, să o creeze singur sperând că va câștiga și el (hehehe). Între timp, lăsați invidia și atacurile penibile pornite din puritanism și angoase personale.
Iar a te îmbrăca în negru nu te face satanist, precum a te îmbrăca în alb nu te face angelic.
Dar haideți să trecem la versuri și mesaj, că tare mă lungesc cu vorba și cred că nimeni nu mai citește acest text. Despre linia melodică mă abțin, nefiind specialist în muzică și considerând că aici intervine strict gustul ascultătorului – îți place sau nu. Nimic de judecat.
Alexandra transmite prin cântecul ei o LUPTĂ INTERNĂ, în care individul cere iubire, are nevoie de ea, dar în același timp parcă e sufocat de ceea ce simte.
Angoasă, dependență, tânjire…versurile îmi par psihanalitice și vă arăt cum le leg de teoria lui Fairbairn.
TEORIA TRAUMEI LA FAIRBAIRN & VERSURILE MELODIEI
Conform teoriei lui, în traumă Eul se clivează și refulează adânc mai multe părți,
dintre care una teribil de “sângerândă” și dornică de iubire (AVIDĂ sau cum îi spun eu, care se află în ”hemoragie emoțională”):
– ” All I need is your love / I want it to choke me, choke me, choke me” (Tot ce am nevoie este iubirea ta, vreau să mă sufoce) – acesta este Eul libidinal, atras în mod chinuitor,
în vreme ce alt aspect din Self se simte fără speranță legat de obiectul rejectant:
– Save me / Inside I’m blazing / I want you to calm me, calm me, calm me / Calm, my body is begging (Salvează-mă / Pe dinăuntru ard / Vreau să mă liniștești / Trupul meu imploră) – agonizează așteptând atenția și dragostea mamei, de care nu s-a simțit suficient iubit
Și asta nu e tot. În același timp, tot în inconștient rezultă o parte de Self identificată cu Obiectul care atrage chinuitor (aici Alexandra își schimbă vocea și atitudinea, reprezentând perfect un Obiect intern PERSECUTOR):
– Do what I say / And don’t you ever betray me / You are here to obey me / Are you not?
(Fă ce spun / Și să nu mă tradezi vreodată / Ești aici să mi te supui / Nu-i așa?) – partea sadică, ce continuă atacul intern, prin chemarea ei teribil de seductivă.
Da… părțile de Self refulate se supun dinamicii inconștiente, rămânând într-o dependență traumatică și lăsând Eul Central sărăcit:
– Phantom, you feel like a phantom / Why do you wanna tame me? / It’s hard to breathe in / Do you feel me? (Fantomă…te simți ca o fantomă… De ce vrei să mă îmblânzești? E greu să respiri… mă simți? ) – slăbirea și sărăcirea internă
Așa se simte omul în traumă și ani după aceea. Sărăcit emoțional, fragil, tras de nevoi emoționale intense, agățându-se de oricine îi dă puțină atenție, rămânând în relații toxice (“Born for you to control” – născut să mă controlezi) și într-o stare de tânjire, simțindu-se deseori respins, insuficient, rănit, gol.
Nu știu dacă Alexandra a studiat psihanaliza sau doar văd eu psihanaliză peste tot, însă sufocarea despre care a vorbit ea mi-a reamintit de structura endopsihică a lui Fairbairn (voi explica mai pe larg atunci când îl voi aborda la Mari Psihanaliști, dacă îmi fac curaj).
Iar trauma emoțională e reală și e intensă. E dură și greu de privit. Precum Alexandra pe scenă, cântând ”Choke me”.
Trebuie să ai ”stomac” pentru a putea percepe și lăsa să fie astfel de angoase și dependențe interne, pentru a îți da voie să gândești mai liber și mai profund.
Nu vine nicio apocalipsă, nu ne reprezintă o demonizată, dar puteți să întoarceți capul. Nu oricine poate simți și tolera această ”zbatere” pusă în versuri și acorduri de Alexandra.
Poza: TVR 1
#chokeme#AlexandraCăpitănescu#Fairbairn#traumă#inconștient#scindare#clivaj#dependență#tânjire#angoasă
