Când e bine să cunoști pe cineva în vederea unei noi relații de cuplu?
Nu cred că există termene și rețete. Suntem atât de diferiți, avem capacități diferite de a ne integra experiențele, de a ne cunoaște cu adevărat, de a ne conecta cu celălalt, de a depăși suferințe, de a ne recrește stima de sine, încât nu cred că se impune o perioadă de timp, ci alte criterii ar putea fi util de urmărit.
Uneori oamenii se însingurează mulți ani după divorț, simțindu-se incapabili să se mai deschidă sau să treacă peste “eșecul” din trecut, să aibă încredere în altcineva sau să se mai atașeze emoțional.
Alteori oamenii au nevoie să se aline cu pansamente și relații de substitut, ca într-o fugă de suferință, nevrând să se lase tulburați profund, ci căutând conexiuni superficiale, care să acopere rana.
Niciuna dintre căi nu e de judecat, pentru că fiecare face exact ceea ce poate sau ceea ce simte că poate face în acea perioadă.
SUGESTII DE REFLECȚIE
Dacă îți dorești o relație sănătoasă de cuplu și vrei să știi dacă ești pregătit, poate te vor ajuta următoarele întrebări:
Ai înțeles ce lecții au adus fostele relații? Ce ai învățat din acele experiențe și ce au adus BUN pentru tine? Regreți total căsătoria/relația sau o poți vedea cu bune și rele, ca o experiență ce a venit să aducă transformări necesare pentru tine și viața ta?
Cum îți vezi fostul partener/fosta parteneră? Îi poți vedea și părțile bune sau ești orbit doar de o viziune negativă, învinovățindu-l total pentru ce a fost, pentru eșecul relației, neasumându-ți propriul rol?
Ai înțeles felul în care ai ajuns în acea relație și ce beneficii/dorințe inconștiente existau în tine? Poți vedea rănile mai vechi care au fost apăsate în acea experiență? Deseori partenerul nu face decât să ne aducă la suprafață răni mult mai vechi, de care nu eram conștienți sau pe care nu am vrut să le vedem. Pentru a fi mai bine într-o altă relație e nevoie să ne ocupăm de propriile răni.
Te poți uita la tine profund, la nevoile tale, la sensibilitățile tale, la anxietatea/presiunile tale, la posesivitate, dependență, perfecționism sau dificultate de a te exprima, la felul în care (inconștient și nevinovat) ai construit împreună cu el/ea acea relație de suferință? Crezi că evoluând tu poți avea relații mai sănătoase sau aștepți în continuare să vină un partener ideal, alaturi de care iubirea să “curgă” de la sine, fără niciun efort din partea ta? Dacă în continuare te consideri doar o victimă nefericită, care nu “a avut noroc”, e foarte posibil să îți reconfirmi această convingere și în experiențele următoare. Pentru a putea construi mai sănătos e nevoie să ieși din rolul de victimă și să îți asumi cine ești, așa cum ești.
Cum te simți când te gândești la fostul partener/fosta parteneră sau când îl întâlnești? Dacă încă resimți multă ură, furie sau frustrare când te gândești la el/ea și la ce a fost, asta e un semn clar că încă nu ai reușit să integrezi experiențele și încă ești prins(ă) în trecut; rănile sunt încă deschise și ar putea afecta o nouă relație, în moduri nedorite.
Și nu în ultimul rând:
Ce simți când te gândești la o nouă relație? Frică, nesiguranță, vinovăție? Sau entuziasm, precauție, dorință?
Dacă ai înțeles ce trebuia să aducă fosta relație în viața ta și care sunt rănile tale, dacă știi că îți mai dorești o relație, atunci ascultă-ți sufletul și dorințele, fă tot ce ține de tine pentru a îți crește stima de sine, a te descoperi, a îți dă voie să te bucuri. Iar dacă nu reușești să faci asta de unul/una singur(ă), apelează la sprijin psihoterapeutic. Ai dreptul să te bucuri de iubire, orice ai trăit anterior.
